Fă-ți cont pe Facebook!

Eclesiastul 3:1 “Toate își au vremea lor, și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui.”

Parafrazându-l pe Solomon, există un timp în care să fii vizibil, să fii în prima linie a frontului, și există un timp în care să fii ascuns este soluția cea mai bună. De regulă omul intuiește când este timpul potrivit pentru ambele situații (instinctul de auto-conservare), dar fără o comunicare foarte bună cu Dumnezeu, nu va ști niciodată cu precizie ce este cel mai bine pentru destinul veșnic al său și al semenilor. Ceea ce omenește vorbind pare o situație în care e bine să te ascunzi, în planul divin e foarte posibil să fie bine să nu te ascunzi, indiferent de consecințele ulterioare (care pot include moarte violentă sau o izbăvire miraculoasă – apostolii au trăit numeroase asemenea experiențe, cum este și cea relatată în Fapte 5:12-42)

Colegiu valdenz pe văile Alpilor în Italia

Excepție sau regulă?

Proverbe 22:3 “Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți.”

Au existat momente în istorie, inclusiv cea consemnată în Biblie, când oamenii credincioși au trebuit să se ascundă. Acestea au fost situații de criză, în care Dumnezeu i-a îndrumat pe oamenii cuminți să procedeze așa. Ascunderea nu a reprezentat regula de viață a celor credincioși, ci excepția. Din păcate, astăzi, prea mulți creștini (cu numele) fac din excepție o regulă și evită cu orice preț situațiile în care ar putea apărea consecințe negative dacă împărtășesc lumina pe care o au, iar în situații de criză mai mare dau bir cu fugiții, sunt de negăsit. Lașitatea devine normă de viețuire și parte din formula succesului în viață (succes după definiții omenești, limitate).

Locuință creștină retrasă în pădure, în Japonia - sec XVII

Două destine diferite, aceeași destinație finală

Oamenii credincioși care alcătuiesc generația finală se vor împărți în două categorii. Una dintre ele, simbolizată prin Ioan Botezătorul, va fi formată din oameni care, în providența divină, până la încheierea timpului de har, vor fi martiri, care vor suferi moartea datorită credincioșiei lor față de Dumnezeu (Apoc. 20:4). Cei necredincioși, cei lași și fricoși îi vor condamna pe aceștia, socotind că zelul lor este unul nesăbuit, fanatic și că își merită soarta. Acești martiri credincioși vor avea un somn al morții foarte scurt întrucât vor fi înviați atunci când Domnul Iisus revine pe norii cerului. O a doua grupă de credincioși, simbolizată prin Ilie Tișbitul, tot în providența lui Dumnezeu, vor rămâne în viață în ciuda persecuției aprige la care vor fi supuși. Aceștia nu vor gusta moartea de care au parte toți oamenii (atât cei credincioși cât și cei necredincioși), ci vor fi în viață atunci când Domnul Iisus revine. Nu putem ști care este destinul fiecăruia. Doar în desfășurarea evenimentelor vom afla planul divin pentru noi. Acest plan divin însă nu poate fi înțeles și împlinit dacă oamenii manifestă lașitate și frică de persecuție, ori lenevie în a duce mesajul divin semenilor. De dragul lui Dumnezeu, cei credincioși vor fi dispuși să accepte ambele destine: martirajul (care va fi un apel puternic la conștiința semenilor) sau rămânerea în viață și suportarea unor scene teribile care vor marca încheierea istoriei acestui pământ. Ambele categorii se vor bucura de o viață veșnică trăită în compania Mântuitorului pe care L-au iubit și L-au slujit în curăție de inimă.

Un timp în care să fii vizibil

Matei 10:38,39 “Cine nu-și ia crucea lui, și nu vine dupã Mine, nu este vrednic de Mine.
Cine își va pãstra viața, o va pierde; și cine își va pierde viața, pentru Mine, o va câștiga.”

Judecători 5:15-18,23 “Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, Și Isahar a venit dupã Barac, A fost trimes pe urma lui în vale. La pâraiele lui Ruben au fost mari hotãrâri! Pentruce ai rãmas în mijlocul staulelor? Galaadul de dincolo de Iordan nu și-a pãrãsit locuința. Pentruce a stat Dan pe corãbii? Așer a stat pe malul mãrii și s-a odihnit în limanurile lui.
Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, Și Neftali la fel, pe înãlțimile din câmpie. Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemați, blestemați pe locuitorii lui; cãci n-au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji”.”

Domnul Iisus a îndemnat pe cei credincioși să nu se teamă de oameni și să nu ascundă lumina pe care ei au primit-o de la Dumnezeu, ci să o împărtășească și altora. Chiar în timpuri de persecuție, ascunderea trebuie să aibă loc doar ca urmare a planului lui Dumnezeu pentru viața noastră, plan pe care nu-l vom putea înțelege sau accepta decât dacă umblăm cu Dumnezeu, dacă Îl cunoaștem printr-o experiență zilnică. Dacă planul Lui este ca cineva să fie martir, pentru a transmite un mesaj puternic celor necredincioși și pentru a-i chema la pocăință, atunci cel credincios nu va trebui să se ascundă.

Profeția biblică caracterizează acest timp ca fiind unul când mesajul divin este proclamat cu glas tare, nu șoptit, ori pentru asta nu poți rămâne ascuns, nu poți sta în spatele frontului, în spatele cortinei.

Apocalipsa 14:6,7,9  “Și am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul Cerului…  El zicea cu glas tare…Apoi a urmat un alt înger, al treilea, și a zis cu glas tare…”

Tiparul, rețelele sociale, internetul și vizibilitatea

Daniel 12:4 “Tu, însã, Daniele, ține ascunse aceste cuvinte, și pecetluiește cartea, pânã la vremea sfârșitului. Atunci mulți o vor citi, și cunoștința va crește.”

Unele persoane decid să nu-și facă un cont pe Facebook (sau alte rețele de socializare) sau, dacă au, decid să-l închidă în momentul în care aud că rețelele de socializare sunt instrumente pe care serviciile de securitate le folosesc pentru a urmări activitatea și ideologia oamenilor. Întotdeauna au existat presiuni și persecuții de diferite feluri, dar acestea nu i-au determinat pe cei credincioși să se ascundă și să nu împărtășească altora lumina pe care o aveau.

Tiparul Gutenberg

În perioada medievală, apariția tiparului (în anii 1440, prin germanul Johannes Gutenberg) a oferit un avânt extraordinar predicării adevărului. Scrierile reformatorului german Martin Luther nu ar fi fost cunoscute și nu s-ar fi răspândit atât de repede dacă nu ar fi fost inventat tiparul. Chiar și atunci când Luther a fost pus la adăpost de către supușii lui Frederic de Saxonia, în castelul de la Wartburg, Luther nu a rămas inactiv și în întregime ascuns: “În siguranța ospitalieră de la Wartburg, Luther s-a bucurat pentru o vreme de odihnă, după focul și tumultul luptei. Dar n-a putut suporta multă vreme odihna și liniștea. Obișnuit cu o viață de intensă activitate și de luptă aprigă, nu putea să rămână inactiv. În acele zile solitare, i-a revenit în minte starea bisericii și atunci strigă cu disperare: „Vai! Nu există nici unul în aceste zile din urmă ale mâniei Sale, care să stea ca un zid înaintea Domnului și să-l salveze pe Israel!” (Idem, b.9, cap.2). Gândurile lui se întorceau iarăși la sine și se temea să nu fie acuzat de lașitate, retrăgându-se din luptă. Se învinuia pentru delăsare și comoditate. În același timp, îndeplinea zilnic lucrări mai mari decât părea posibil să îndeplinească un om. Pana sa nu trândăvea. În timp ce dușmanii lui se felicitau că fusese adus la tăcere, erau uimiți și încurcați de dovada palpabilă că el era încă activ. „O oaste” de broșuri ieșite de sub pana lui circulau în toată Germania. El a mai făcut aici un serviciu foarte important pentru concetățenii lui, traducând Noul Testament în limba germană. De pe Patmosul lui stâncos, a continuat timp de aproape un an să vestească Evanghelia și să mustre păcatele și rătăcirile timpului său.” TV 168

Martin Luther - cele 95 de teze afisate in 1517

Tiparul (presa), internetul, rețelele de socializare, televiziunea și radioul sunt mijloace prin care Dumnezeu ajută pe oamenii credincioși să împărtășească altora lumina pe care ei au primit-o. Folosirea greșită a tuturor acestora de către multe persoane și chiar biserici, nu este un motiv serios pentru a nu fi folosite în mod corect de către oamenii lui Dumnezeu. Așa cum un cuțit poate fi folosit atât pentru scopuri bune cât și pentru altele rele, mijloacele de comunicare enumerate mai sus au și ele o dublă întrebuințare, în funcție de caracterul celor care le folosesc.

Trăim acum în vremea sfârșitului despre care se vorbește în profeția din Daniel. Accesul la informație este cel mai ușor și cel mai rapid astăzi comparat cu toată istoria planetei. Doar cine nu vrea nu poate afla astăzi despre lucruri vitale care decid destinul veșnic al omului. Acum e nevoie ca oamenii cuminți să folosească toate mijloacele posibile pentru a comunica altora mesajul lui Dumnezeu, inclusiv un cont de Facebook, Youtube sau alte rețele.

publicitate creștinăfacebook si evanghelizarea

 

 

 

 

 

 

“Noi trebuie să luăm orice măsură îndreptățită pentru a aduce lumina înaintea oamenilor. Să fie folosită presa şi să fie întrebuințată orice agenție publicitară, care să atragă atenția asupra lucrării noastre. Lucrul acesta să nu fie socotit ca fiind fără însemnătate. La fiecare colț de stradă puteți vedea pancarte şi afişe atrăgând atenția la diferite acțiuni care au loc, unele fiind dintre cele mai josnice. Oare aceia care au lumina vieții ar putea să fie mulțumiți cu eforturi slabe pentru a atrage atenția oamenilor la adevăr?” Ev 130

“Caracterul şi importanța lucrării noastre sunt judecate în funcție de eforturile făcute pentru a o prezenta publicului. Dacă eforturile sunt reduse, se lasă impresia că solia pe care o prezentăm nu este vrednică de a fi luată în considerare“. Ev 128

Un timp în care să te ascunzi

Isaia 26:20 “Du-te, poporul meu, intrã în odaia ta, și încuie ușa dupã tine; ascunde-te câteva clipe, pânã va trece mânia! ”

Există mai multe momente consemnate în Biblie când oamenii credincioși s-au ascuns. Ceea ce se poate observa în acele situații este faptul că retragerea, ascunderea lor, a fost un demers pe care Dumnezeu l-a inspirat și călăuzit. Atunci când ascunderea nu a fost în planul divin, omul nu a putut rămâne prea mult timp ascuns și a trebuit să revină pe câmpul de luptă (fuga lui Iona la Tars, fuga lui Ilie din fața Izabelei).

Când Dumnezeu te ascunde, oamenii nu te pot găsi!

1 Regi 17:2-4 „Și cuvîntul Domnului a vorbit lui Ilie, cu aceste vorbe: Pleacã de aici, îndreaptã-te spre rãsãrit, și ascunde-te lîngã pîrîul Cherit, care este în fața Iordanului. Vei bea apã din pîrîu, și am poruncit corbilor sã te hrãneascã acolo.”

1 Regi 18:10 “Viu este Domnul, cã n’a rãmas popor sau împãrãție unde sã nu fi trimes stãpînul meu sã te caute; și cînd se spunea cã nu ești acolo, punea pe împãrãția și poporul acela sã jure cã nu te-a gãsit.”

Ieremia 36:26 “Împãratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împãratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, și lui Șelemia, fiul lui Abdel, sã punã mîna pe logofãtul Baruc și pe proorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns.”

În toate timpurile au existat servicii de spionaj, de securitate în slujba împăraților. Atunci când cineva era urmărit de aceste servicii, singura scăpare era adesea auto-exilul pe viață (sau până la moartea persecutorului – exilul lui Iosif, Maria și Iisus până la moartea lui Irod) într-o țară cât mai îndepărtată, într-un ținut mai izolat (Moise este un astfel de exemplu, care a fugit din calea lui Faraon la vârsta de 40 de ani). Tehnologia de astăzi este suficient de avansată încât oamenilor le este foarte greu să se ascundă, să nu fie descoperiți, mai devreme sau mai târziu. În plus, persecutarea ultimei generații de credincioși nu va avea doar un caracter local ci unul mondial (Apoc. 13:15-17). Așadar omenește vorbind nu va fi chip de scăpare. Tocmai aceste momente sunt cele în care puterea lui Dumnezeu se manifestă în chip minunat, așa cum a făcut-o în timpul lui Ilie sau Ieremia.

“În ziua cumplitei încercări, El {Hristos} va zice: Du-te, poporul Meu, intră în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te câteva clipe până va trece mânia. Ce este odaia în care trebuie ei să se ascundă? Este protecția lui Hristos și a îngerilor sfinți. În timpul acela poporul lui Dumnezeu nu se va afla într-un singur loc. Ei se află în diferite grupe în toate părțile pământului.

I-am văzut pe sfinți părăsind orașele și satele, unindu-se în grupe și locuind în locurile cele mai singuratice. Îngerii le asigurau hrana și apa în timp ce oamenii răi sufereau de foame și de sete.

În timpul nopții a trecut prin fața mea o scenă foarte impresionantă. Părea să fie mare confuzie și conflicte armate. Un sol de la Domnul a stat în fața mea și a spus: “Cheamă-ți familia. Eu am să te conduc; urmează-mă”. M-a condus pe o cărare întunecoasă, printr-o pădure, apoi printre stâncile munților și a spus: “Aici ești în siguranță“. Acolo se aflau alții care au fost conduși în acel loc retras. Solul ceresc a spus: “Timpul de strâmtorare a venit ca un hoț noaptea, așa cum v-a avertizat Domnul că va veni.”" Maranata 268

“Toate își au vremea lor…”

Matei 24:14 “Evanghelia aceasta a Împãrãției va fi propovãduitã în toatã lumea, ca sã slujeascã de mãrturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrșitul.”
E cert faptul că acum nu este timpul să ne ascundem în cămăruța noastră. Nu toți oamenii se descurcă să folosească anumite medii de comunicare, așa cum este și Facebook, pentru a transmite altora raze de lumină primite de Sus. Titlul articolului este un apel la creștere, la inovație, la diversificarea metodelor de lucru pentru semeni, la abandonarea indiferenței, a fricii și a lașității. Însă pentru fiecare există suficiente metode la îndemână pentru a face cunoscut și altora adevărul necesar acestei generații, adevărul prezent. Este important ca cei credincioși să studieze, să se roage și să lucreze pentru binele veșnic al propriei persoane, al familiei și a celor din sfera lor de influență. Pe măsură ce suntem activi în lucrarea de slujire a semenilor vom primi priceperea și inspirația de a folosi metodele cele mai eficiente și cele mai cuprinzătoare pentru a duce Evanghelia la orice limbă și orice neam. Cea mai importantă predică și cea care este cel mai ușor de citit de către semeni este mărturia propriei vieți. Umblând cu Cel care este Adevărul, vom putea reflecta caracterul Său într-o lume a compromisului și a minciunii. Cumpără Adevărul și nu-L vinde! Maranata!